Atelier experimental organizat de Urban INC și Kaleidoscope Nordic
Context local și inspirație globală
În anul 2004 un grup de geografi axați pe economie și interesați de inovare au definit procesele de învățare interactivă ca o combinație de context local și inspirație globală. Atunci când persoane, start-up-uri locale și oameni cu aceeași gândire se află unul în apropierea celuilalt, se formează un grup local (nu neapărat unul formal), care se bazează pe interese comune, pe interesul pentru un anumit domeniu sau pur și simplu din pricina proximității geografice. Dar pentru ca un grup sau o idee locală să prospere, ea are nevoie, de asemenea, de inspirație globală, de legături strategice cu lumea exterioară, care permit interacțiunea, generarea de noi idei, deschiderea și parteneriatele. Fără conexiuni globale, grupurile locale prezintă riscul de stagnare.
Într-un mod mai puțin teoretic și mai mult intuitiv, Urban INC și Kaleidoscop Nordic s-au întâlnit prin intermediul acestui proces de creare a cunoștințelor, pentru a împărtăși experiențe care ar putea fi relevante pentru ambele părți și pentru a construi pe baza cunoștințelor și atuurilor noastre. Scopul întâlnirii noastre a constat în folosirea metodelor de design thinking pentru a descoperi probleme complexe cu care se confruntă orașele. Abordările noastre diferite au însemnat că nici noi nu am știut exact la ce să ne așteptăm, dar au și creat posibilitatea de a învăța și de a experimenta cu strategii și instrumente care operează într-un mod distinct. Pentru Urban INC, metodele de design thinking se traduc prin gândire centrată pe rezolvarea problemelor complexe, cu scopul de a determina schimbări majore din punct de vedere comportamental, politic și social. Kaleidoscop, ca birou de arhitectură, se angajează în procese participative și de proiectare, ambele centrate pe utilizator, abordând provocările urbane prin metode inclusive.
Contextul local, instituțiile locale și nivelul de dezvoltare au impact asupra instrumentelor și strategiilor ce se pot aplica în activitatea fiecăreia din cele două organizații. În discuțiile noastre, a fost interesant de observat că procesele de planificare participativă în Norvegia și Finlanda nu sunt un dat, ci de asemenea urmărite de profesioniști în colaborările cu instituții publice. În România, cele mai multe probleme urbane sunt strâns legate de probleme de guvernare și dezvoltare mai mari, de unde este esențial să înțelegem necesitatea de a construi instituții mai puternice sau lipsa de stimulente pentru părțile interesate publice sau private care să își asume o responsabilitate sau să fie proactive.
Bârna din ochi (sau oraș): Cartierele Pipera și Dimitrie Pompeiu
Punctul de plecare al discuției noastre au fost cartierele Pipera si Dimitrie Pompeiu din București, un fel de probleme evidente, dar insuficient exprimate, la scara de orașului. Mai pe românește: bârna din ochi. De ce? Pentru că, deși 88.000 oameni fac naveta zilnic către aceste două zone, situate una în proximitatea celeilalte, problemele de infrastructură și de mobilitate nu au fost încă tratate, cel puțin nu într-un mod satisfăcător.
Investițiile majore de infrastructură planificate (extinderea metroului, reabilitarea liniilor de tramvai, dezvoltarea de piste pentru biciclete) sunt pe termen mediu și lung, finalizările plasându-se între anii 2023 și 2030. Pe termen scurt și din punct de vedere al realității de zi cu zi, companiile și angajații se confruntă cu provocările care rezultă din decalajul dintre investițiile publice și private și lipsa unui model integrat de planificare integrată: accesibilitate și mobilitate redusă, creșterea timpului de deplasare la / de la locul de muncă, trasee de calitate scăzută pentru pietoni, alternative reduse de transport în comun, loc de parcare limitat.
Acestea vin împreună cu un impact mare asupra productivității economice, cum ar fi costul de oportunitate al timpului (București a urcat în 2017 5 locuri pentru a deveni al 5-lea cel mai congestionat oraș din lume conform indicelui de trafic Tom Tom și numărul 1 în topul celor mai aglomerate orașe ale Europei, depășind Istanbul), dificultățile în menținerea forței de muncă sau relocarea (către partea central-vestică, undele clădirile de birouri sunt mai bine deservite).
Perspectivă locală @Urban INC: procesul
Trecând prin mai multe procese în care am lucrat cu instituții locale și părți interesate, la Urban INC am ajuns la o înțelegere mai bună a barierelor din calea schimbărilor. În afară de instituțiile slabe și lipsa per total a unor stimulente pentru a face mai mult sau mai bine, în general, există o lipsă de imaginație pentru alternative la provocările cu care ne confruntăm. Din acest motiv, scopul atelierului legat de design thinking și analiza cartierelor Pipera și Dimitrie Pompeiu nu a fost la fel de axat pe rezultate, pe cât pe întreg procesul desfășurat. Linia roșie pe care am urmărit-o și etapele specifice procesului de design thinking a avut rolul de a puncta problemele specifice și de a reuși maparea problemelor ce sunt larg cunoscute, dar care nu sunt comunicate strategic.
În prima zi (3 martie) am țintit către o mai bună înțelegere a perspectivelor utilizatorilor și a problemelor percepute la nivel local, de către angajați, precum și angajatorii. Pe lângă realizarea de interviuri cu actorii locali, ne-am dorit să observăm în mod direct felul în care oamenii interacționează cu spațiul, așa că am făcut o plimbare lungă, plină de observații și fotografi, ce ne-a putut ghida mai departe.
În a doua zi (4 martie), am invitat o serie de specialiști și studio-uri de arhitectură, de planificare și proiectare și dezvoltare locală la un atelier, în care ne-am folosit imaginația colectivă pentru a discuta despre perspectivele și problemele utilizatorilor înregistrate în zonă și pentru a genera soluții. Procesul a fost unul interactiv și am reușit să valorificăm super-puterile fiecăruia, soluțiile generate variind între intervenții pe termen scurt (urbanism tactic) la schimbări majore de infrastructură și investiții la scară mare. Aspectul interesant al acestei discuții l-a reprezentat accentul pus pe construirea comunității, pe nevoia de a spori identitatea și angajamentul față de zonă, precum și pe aplicarea unei abordări strategice în care intervențiile de gherilă, la scară mică, preced o strategie și un plan pe termen mai lung.
Perspectiva exterioară @Kaleidoscope Nordic: Locul
Ce se poate face fără procese municipale de lungă durată, și cine ar trebui să inițieze o schimbare atunci când puțini sunt cei ce se implică sau să vadă oportunități? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care am vrut să subliniem în workshop-ul organizat la Urban INC.
Interviurile au confirmat numeroasele provocări ale zonei, dar au și evidențiat posibilitățile și percepția oamenilor asupra zonei, ce nu este în totalitate negativă. Mulți se bucură de arhitectura modernă și estetica clădirilor iluminate. Restaurantele, desi majoritatea sunt situate în centrul comercial, sunt suficiente și variate, și există o sală de sport. Unii iau bicicleta la locul de muncă, chiar dacă pistele pentru bicicliști sunt incoerente. Și există o voință de schimbare. A devenit evident că existența unor spații sociale, verzi și a mai multor activități în aer liber ar fi foarte apreciate. Oportunitatea de a sta pe o bancă în soare, de a avea un loc de întâlnire cu un prieten în afara centrului comercial sau un loc pentru o plimbare într-un cadru plăcut, ar duce la cresterea bunăstarii și energiei pe parcursul zilei de lucru.
Parcurgând zona, am înregistrat, de asemenea, mai multe calități, unele mai ascunse decât altele. Clădiri industriale interesante, elemente verzi, linii de perspectivă clare, arene de socializare informale și scurtături folosite de pietoni. Faptul că zona Aurel Vlaicu este accesibilă din centru cu metroul, tramvaiul și autobuzul. Cu unele câteva îmbunătățiri, multe lucruri ar fi percepute mai bine. Pistele pentru biciclete și rețelele de mers pe jos au un potențial enorm de a oferi zonei acoperire sporită, accesibilitate și creștere a siguranței celor care lucrează acolo, precum și a bunăstarii lor și sănătății. În plus, spațiile publice pentru interacțiunea socială ar putea da un impuls zonei – pentru a oferi mai mult decât un loc de muncă.
Cum poate fi consolidată identitatea unei zone și cum se poate ajunge la o planificare coerentă? Spațiile publice pot acționa ca un activator. Un context care îi permite activității să aibă loc. Spațiile publice adăugă valoare unui loc și îl fac mai atractiv, atragând utilizatori și consumatori. În locurile publice, oamenii văd oportunitatea de a iniția ceva (start-up-uri, antreprenori) – așadar, aceste spații declanșează inițiativa locală și dorința de inovare. Acestea acționează ca un catalizator, după care restul se întâmplă de la sine. Atunci când angajamentul social există, se declanșează și sinergiile pozitive.
Câțiva pași către districtul de afaceri ideal
Zona de afaceri din nordul Bucureștiului a crescut rapid și autoritățile locale nu au dovedit capacitatea de a susține această tendință asigurâd acces la utilități publice sau prin generarea de planuri integrate și viziuni pe termen lung. Complexitatea administrativă a Municipiului București și a zonei sale metropolitane au avut de asemenea efecte negative în a putea profita de deciziile de localizare ale sectorului privat și a beneficiilor sale pentru oraș. Am observat în interviurile noastre că limitele administrative se traduc prin limite fizice care presupun un cost major pentru companiile și angajații care sunt esențiali pentru creșterea economică a orașului.
Cu toate acestea, am descoperit că există potențial pentru a depăși provocările actuale, dacă există înțelegere a problemelor și oportunităților, precum și capacitatea de a imagina scenarii alternative. Am descoperit că metodele de design thinking pot fi un instrument puternic în accelerarea înțelegerii și mapării problemelor locale, și în prototiparea rapidă de soluții.
Ca rezultat combinat al abordărilor și scenariilor diferite dint timpul atelierului, Kaleidoscope a realizat o serie de colaje ilustrând oportunitatea pentru schimbare treptată. Acest scenariu este legat de puterea de regenerare și de refacere a legăturilor fizice ale locului. Dacă doar ar fi eliminate gardurile și obstacolele din zonă și am picta o bandă pentru bicicliști care să conecteze Pipera de Dimitrie Pompeiu? Chiar și ca acțiuni de gherilă, care să îmbunătățească gradul de conștientizare al situației din punct de vedere al spațiului public? Ar putea o intervenție să schimbe mentalitatea și comportamentul oamenilor? Acțiunea rapidă ar putea porni o viziune pe termen lung legată de spații publice pentru pietoni și mobilitate soft.
Situația în prezent
Intervenție tactică
Viziune
Acest atelier face parte din proiectul Urban Insights – Building partnership for user-centred, finanțat de Fondul ONG-urilor din România, EEA Grants 2009-2014, prin Fondul Relații Bilaterale administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a EEA Grants 2009 – 2014. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați www.eeagrants.org
Urban INC este un spațiu-platformă pentru experimente, învățare și scalare de soluții noi urbane. Scopul nostru este de a formula perspective semnificative asupra dinamicii urbane din România și de a reuni părțile interesate și cetățenii dornici să experimenteze și să învețe.
Kaleidoscop Nordic creează arhitectură ce are în vedere prezența locală, având o rezonanță nordică, și fiind în același timp, membru al colectivului Uusi Kaupunki, specializat în procesele de planificare urbană participative.
Foto: Urban INC, Kaleidoscope Nordic
Copyright ilustrații: Kaleidoscope Nordic
